Capitolul IV

-nota de la autor: In mai multe parti din aceasta poveste ve-ti gasi cuvinte sau propozitii in japoneza.In josul paginii este traducerea.Povestea are mai mult sens daca verifici traducerea cand ajungi la cuvintele respective.Mersi ca-mi citesti povestea! ^^

"Midori Akutai"
Capitolul IV

``Fetele radeau si se alergau in camera plina cu jucarii.O fetita cu parul roscat si ochii verzi,purta o bentita si era imbracata intr-o rochita albastru-pal,scurta cu o jacheta cu maneci trei-sferturi,ciorapei albi si pantofi bleu.Cealalta copila era imbracata intr-o bluza lunga,portocalie cu niste pantaloni pana la genunchi de aceiasi culoare,cu balerini oranj.Avea parul blond si scurt,prins cu cateva clame si niste ochi superbi,albastri.Fetitle se fugareau in camera eleganta,cu tapet crem si podea de abanos.Camera era plina de rafturi cu carti,pe jos erau cutii cu papusi si multe alte jucarii erau insirate peste tot.Pe podea,predominau plusurile si cartile.Pe pereti erau fotografii inramate cu cele doua fete si parintii lor.La capatul incaperii era un tablou mare cu un barbat cu parul blond-crem si ochi verzi-pal imbracat elegant,avand un aer solemn dar totusi privirea ii era blanda si iubitoare.Pe un scaun langa el,statea o doamna imbracata intr-o rochie de clasa,cu parul roscat si ochii albastrii.Privirea ei era,de asemenea,fericita si iubitoare.In bratele ei era o fetita superba,blondina cu ochii mari albastri.Langa scaun,in partea cealalta,era roscata,tinand-o de mana pe sora sa si zambind larg.
-Nē!Onē-chan!*Vrei sa citim o poveste?intreaba,porinduse din alergat,blondina.
Cealalta fata aproba din cap si amandoua fug si se arunca pe niste plusuri uriase.Roscata ridica o carte lasata pe jos si o deschide la prima pagina apoi incepe sa "citeasca".De fapt,fetita de sase ani nu stia sa citeasca dar cartile aveau doar desene si roscata inventa pe parcurs.
-(...)si Alice se uita in sus si vede o pisica mare si pufoasa!Pisica ii ureaza bun venit,zambind laaarg!
-Hehe!Iubesc pisicile!Aunt asaaaa dragute!spune blondina razand.
-Hehe,chiar iti plac mult pisicile,nu,Miha-chan?
-Mhm!~
Fetele continua sa se prosteasc si sa rada pana blondina,Mihana Yokonda,sugereaza niste prajituri.Fetitele alaerpa prin holul lung,pavat cu marmura in alb si negru,modelul unei table de sah,pana la usa uriasa(pentru fetite) de la bucatarie.Roscata bate la usa si bucatrul familiei le deschide.
-Domnitelor!Nu puteti avea dulciuri pana la cina!Mai sunt doar cateva minute,asa ca steptati,va rog.
-Oohhh!fetele excalama in acelasi timp.Doar un fursec!spune roscata.
-Nu e posibil.raspunde ferm bucatarul.
-Mmmmm!face blondina in timp ce arata o privire trista cu ochii mari,albastri,stralucitori.
Bucatarul isi inchide ochii si isi intoarce capul dar sunetul il face sa-si deschida un ochi si la contactul vizual cu ochii mari si dragalasi ai fetelor,inima i se inmoaie.
-B-bine!Doar una!Dar va rog frumos sa mancati la cina,altfel parintii vostri se vor supara pe mine!
-Am inteles,Beni-san!raspund fetele in unison.
Beniko este bucatarul casei,un om care poate parea strict dar cedeaza usor si are o inima mare.Surorile isi iau prajiturile si parasesc bucataria.Pe drum spre camera lor se intalnesc cu doica lor,Jennifer,o fata foarte tanara,de 17 ani.Cand a ajuns in japonia cu o bursa pentru faculate,nu avea unde sa stea si nici prea multi bani de buzunar.Familia Yokonda a acceptat-o ca doica pentru fete,pe atunci de trei si un an.Fata s-a descurcat excelent,fetele o iubesc!A devenit ca o fiica/sora mai mare pentru familie.
-Jeni-nē-chan!Vi sa ne citesti o poveste?
-Oh,sigur,o sa vin imediat ce il hranesc pe Ruko!
-Oh!Venim si noi!striga Mihana.
Ruko este un motan batrand ce se invarte prin zona de cateva luni.Este foarte bland.Mihana il iubeste mult.``


Roscata casca,frecandu-si ochii.Se uita la ceas.Doua noaptea.Isi trage mai bine patura pe sine si se intoarce la fratele ei mai mic care doarme dus.Parea atat de linistit si inocent.Parul ravasit,chipul mic si copilaresc.Kimira zambeste,il inveleste si il saruta pe frunte apoi se intarce la culcare.

``-Mira!Hana*!Veniti aici!se aude vocea tatalui lor.
Doar el le striga asa.Fetiele se aseaza in poala tatalui lor.
-Eu si mama trebuie sa va spunem ceva.
-Imi iei o pisica?!intrerupe,entuziasmata,Miha.
-Haha,ma tem ca nu.Dar poate ca am ceva chiar si mai bun.spune si se intoarce spre usa.
Atunci intra in camera,Heiwana*,mama fetelor cu un zambet calm si calduros.
-O sa aveti o surioara sau un fratior.continua Kaito,capul familiei.
Fetele se holbeaza mirate pana Kimira scoate un tipat de bucurie.
-Minunat!Nē,Miha-chan!Sper sa ne jucam toti trei!O sa fie asa distractiv!vreau sa-i citesc toate povestile noastre!Nē,Otōsa`!* Sper sa fie baiat!Mereu am vrut un fratior!Dar tu Miha?
Fata sta tacuta cateva minute apoi se da jos din poala tatalui lor si fuge din camera.
-Hana!...Oh,nu..nu a luat vestea prea bine.
Kimira se da jos si ea si fuge dupa sora ei.O cauta in camera lor,in living,in baie apoi isi aminteste ceva.In gradina,blondina se juca cu Ruko,avand o privire abatuta.Sora ei mai mare ajunge la ea gafaind.
-Miha!Oh,stiam ca esti aici!Tie..chiar iti plac mult pisicile,nu?
Fetita doar da din cap cu o privire trista.Roscata se aseaza langa ea.
-Miha,eu...o sa te iubesc la fel de mult!O sa fi mereu surioara mea preferata!Serios!
Blondina isi ridica privirea inlacrimata ca sa se uite la sora ei.Roscata ii arta degetul mic si spune:
-Promit ca nu o sa te las singura!
Cealalta fata sta cateva secunde apoi isi leaga degetul de al roscatei.
-Pinky promis!* spun surorile zambind.

Lunile trec iar nasterea copilului se apropie.Se pare ca va fi in apropierea zilei de nastere a Kimirei,in ianuarie.Intradevar,pe 20 ianuarie,Heiwana a fost dusa la spital din causa convulsiilor iar pe 22 a nascut un baietel perfect sanatos cu parul castaniu-roscat si ochii verzi.Fetele erau foarte entuziasmate sa-si vada fratiorul dar stiau ca mama lor si bebelusul trebuie sa mai stea in spital cateva zile,pentru analizele de siguranta.Inca nu aveau un nume pentru baietel.Pe 25,de ziua Kimirei,tatal lor le pregateste sa mearga la spital.Se imbraca gros,deoarece ninge afara,intra in masina si pornesc pe un drum ce le va aduce moartea.``

Kimira strange in brate plapuma cu care era invelita,in timp ce sudoarea ii acoperea corpul.Avea o expresie stresata pe chip si murmura cuvinte.

``
-Oh!Suntem aproape acolo!spune tatal.
-Whoa!Vad spitalul!exclama Mihana.
Roscata se ridica si ea sa vada.Spitalul era mare si bine ingrijit,dat fiind ca e singurul din Sanshain.Vara,gradina e plina de flori si pomi dar acum totul e acoperit de alb.Masina coboara pe alee pana in parcare,unde fetele si tatal lor ies,lasand soferul sa pazeasca masina.Cei trei intra prin fata si ajung in holul principal.Ciudat.Nu era nimeni prin preajma,in afara unui batran ce statea si citea.Kaito apasa pe clopotelul de la receptie de cateva ori dar nu rimeste nici-un raspuns.
-Fetelor,stati aici pana ma duc eu sa ma uit prin prejur.Sa nu plecati!
Fetele aproba din cap si se aseaja pe banca,cu cateva locuri mai incolo de batranel.Barbatul verifica camera personalului dar nu e nimeni.Pe hol mai trec din cand in cand,pacienti si,pana la urma da peste o asistenta.Incearca sa o intrebe unde sunt doctorii sau receptionera dar aceasta murmura o scuza si isi continua drumul.Pana la urma se hotaraste sa mearga direct la camera unde se afla sotia sa.Pas cu pas,anxietatea creste si incepe sa simta o durere in piept.In jur,liniste de mormant.Sunetul clantei,cand deschide usa,se aude in ecou si incet,incet,o imagine odioasa i se arata.In jurul patului de spital,barbati imbracati in negru,cu masti pe fata si manusi.Un barbat cu palarie si palton o tine de par pe sotia sa,cu arma indreptata la tampla ei.Cateva secunde,barbatul se holbeaza ingrozit pana sa fie trezit la realitate de cuvintele mascatului.
-Yokonda Kaito,cap al familiei si director al academiei de arte,ni te vei preda noua,altfel ii luam viata sotiei tale si bebelusului.

-Nē,Kimi-nē-chan!Ma plictisesc!spune Mihana laganandu-si picoarele.
-Mhm...Ma duc sa vad ce face tata.spune roscata sarind de pe scaun.
-Stai!Vin si eu!spune blondina,sarind dupa sora ei.
Fetele tin acelasi drum ca si tatal lor: pe la receptie,pe la camera angajatilor,care este ince goala,prin holul lung ce duce la camera mamei lor.
-Otōsa`!striga fetele dupa tatal lor,insa nu primesc nici-un raspuns.
Fetitele verifica fiecare camera,silentios pana ajuns la ultima din capatul intunacat al holului.Pentru o secunda,prin mintea Kimirei trece ideea de a nu verifica si acea camera.Poate ca totul se termina altfel daca isi asculta instinctul.in schimb,rosca intoarce cu grija clanta si arunca o privire in incapere.Nu apuca sa inteleaga ce e cu barbati in negru deoarece unul dintre ei,deschide brusc usa si o prinde pe fetita,imobilizand-o.un tipat din partea roscatei si a surorii ei care,in ciuda efortului de a fugi,este prinsa si tinuta langa sora ei.Barbatul cu palarie incepe sa vorbeasca:
-Ei bine,Kaito-kun,presupun ca nu mai ai alte sanse.Avem aici,toata familia ta!Tu alegi: afacerea ta ori scumpele tale odrasle?!
-Tu...Chiar crezi ca ideea ta va functiona?!Vei fi prins de politie si inchis!Nu merita sa-ti irosesti viata pe planul asta stupid!lordul Yokonda incerca sa sune convingator.
-He he,chiar crezi ca glumesc,nu?vocea ii era joasa si inceata.O sa-ti arat ca nu glumesc.
Cu aceste ultime cuvinte un sunet asurzitor cuprinde camera urmat de o liniste profunda.Sunetul focului de arma inca mai zangane cateva secunde in capul Kimirei care isi deschide ochii speriati si il vede pe tatal lor cu o expresie de suferinta si disperare.Isi intoarce capul abea cand isi aude fratele infantil cum plange.Roscata vede chipul mamei ei manjit de o substanta rosie,grosolana ce a umplut tot patul si se prelinge si pe bebelusul din bratele ei.Fetita se holbeaza in ochii goi si lipsiti de viata ai mamei ei si murmura:
-O...Okā...s-sa`.*Okāsa`.Okāsa`!Okāsa`!!Spune ceva!Mami!Vorbeste cu mine!copila nu isi da seama,dar siruri de lacrimi ii curgeau pe obraji.
Kimira nu aude plansul surorii ei mai mici,nici tipetele bebelusului inca la pieptul fapturii fara viata.Totul este silentios.Singurul lucru pe care il vede este zambetul chinuit de pe chipul mamei ei si un sentiment de...nu stie cum sa-l descrie.Sa fie oare..furie?Disperare?Ceva in pieptul fetei se rupe si o durere puternica ii cuprinde corpul.
-Yokonda,viata nu e corecta.Viata e cruda si nepasatoare iar noi suntem doar niste piese nesimnificative in acest mare joc,jucat de Kami-sama*!Considera asta...sah mat!barbatul mascat striga ultima parte si indreapta arma spre lordul Yokonda.In timp ce al doilea sunet de glont cuprinde camera,fata murmura in continuu: "Shinitakunai yo...Shinitakunai yo!*"Un al doilea sunet de pusca,de data asta,a fost surioara ei care plangea frenetic dar acum,e doar tacuta."Tasukete!*Shinitakuna-yo!"Acum arma este indreptata spre fruntea fetitei.Corpul ii tremura iar ochii ii erau strans inchisi.Aceasta doar astepta sa auda pentru ultima oara sunetul acela oribil cand...

Urmatorul lucru pe care si-l aminteste Kimira este masina de politie si oamenii legii care inconjurau tot locul.
Fetita avea o patura pe spate si corpul inca ii tremura incontrolabil.Un singur sunet a trezit-o la realitate.Sunetul plansului fratelui ei bebelus.Fata lasa patura si fuge spre politistul ce il avea in brate.Copila intinde mainile iar politistul intelege si ii da sa-l tina in brate.Fetita inspecteaza chipul atat de mic cu par roscat ravasit si ochii verzi,rosiatici de la plans.O mica pata de sange inca ii ramasese pe obraj.Fata o sterge cu maneca bluzei si incepe sa-l legene.incet,bebelusul se opreste din plans si ii arata Kimirei un zambet minunat ce ii topeste inima roscatei.Kimira nu-si dadea seama,dar si ea zambea odata cu el.Micutul din bratele ei era pur ca un inger.Nimeni nu aude cand copila sopteste urmatoarele cuvinte:
-Nu te speria.Sunt aici.Nu te voi parasii...promit...Promit ca nu o sa te las singur!imaginea surorii ei ii fulgera prin cap si lacrimi incep sa i se scurga pe obrajii rosii.Te voi apara de tot.Ii voi pedepsi pe oamenii rai care vor sa-ti faca rau.Da...o sa-i gasesc si o sa-i elimin.O sa-.fata inghite in sec apoi din vocea tremurand pe care a avut-o,schimba intr-un mai sinistra.O sa-i blestem cu acest blestem verde*.``




-nota de la autor: Uff,asta a fost!Intens,nu?He he he...Ma doare putin pieptul...;.;

*Nē!=Hei!
*Onē-chan=sora mai mare
*"Hana" se mai traduce si "floare"
*"Heiwana" inseamna "pace"
*Otōsa` si Okāsa` sunt formele stalcite ale cuv. Otōsan si Okāsan care inseamna tata si mama.
*Pinky promis=Promisiune pe degetul mic....stiti voi.^^"
*Kami-sama=Dumnezeu
*Shinitakunai yo!=Nu vreau sa mor!
*Tasukete!=Ajutor!
*Blestem verde=Midori akutai .....:D
Umm,ar trebui sa mentionez asta...M-am cam framantat daca sa pastrez povestea pe plan real sau s-o fac o pov. fantastica.Pana la urma o las in realitate.Spun asta ca sa nu intelegeti gresit unele propozitii sau sa se creada ca "midori akutai" este chiar un blestem sau puteri magice etc. ^^"

Sper ca v-a placut!