Capitolul I

Cum ai reactiona daca ai afla ca tot ce sti,tot ce ai fost invatat este doar o minciuna?Ce ai spune daca ai afla ca persoanele din jurul tau nu sunt vii,nu sunt....reale?Ce ai face daca ai afla ca tot ce ai facut pana acum,toate realizarile tale,lumea asta sunt doar un vis?......Si nimic nu conteaza?


"Midori Akutai"
Capitolul I

-Ah,ce cald e!sopteste fata in timp ce isi acopera crestetul capului cu o carte.
O briza blanda racoreste atmosfera si un oftat in relief scapa din gura fetei.Apoi isi ridica privirea si isi continua drumul spre scoala.Pe drum da peste o colega si o saluta.Aceasta ii face un semn scurt cu mana si inainteaza.Dupa o vara lunga si placuta isi revede insfarsit colegii.Isi croieste cu greu drumul prin multimea de la intrarea elevilor apoi se opreste o clipa.Anul acesta clasa lor e cu un etaj mai sus.Sala...21!Asta era!Si holurile principale erau pline asa ca o ia pe scarile din spate.In sfarsit,e in fata usii.Ia o gura de aer si o deschide.Proasta miscare!Imediat se trezeste cu o sticla in fata.Cel care a aruncat ridica repede sticla si murmura o scuza.
-Ah,nu-i nimic,nu-i nimic!spune zambind si se uita in jur dupa un loc liber.
O fata cu parul lung,brunet ii face cu mana.O saluta si se asaza langa ea.
-Deci,Kimira,(...)
Povestesc putin despre ce au facut in vacanta si cat de multe teme au avut pana ce apare diriginta.Ora decurge normal,sunt vreo` trei elevi noi,cativa s-au mutat la alte clase,in rest,sunt aceiasi ca-ntotdeauna.

Numele acestei fete este Kimira Yokonda,eleva in calsa a saptea E,Scoala de Arte Plastice din orasul Sanshain*,din insula Shikoku,Japonia.Daca ai intreba pe oricine din calsa ei,ar numi-o,simplu,tacuta.Este adevarat,nu prea vorbeste si este cam timida dar este buna cu toata lumea.Nu are cele mai bune rezultate la invatatura,mai ales la matematica,pe care o uraste din toata inima dar la alte materii se descurca bine.Mai ales la desen,pasiunea ei inca de cand era mica.Visul ei este sa faca un anime cand va creste.Multi din calsa o numesc obsedata de animeuri si prinsa in lumea ei,cateodata.Ah,si ii plac foarte,FOARTE mult pisicile.In fiecare pauza o poti gasi jucandu-se cu pisicile scolii,in curtea interiora.Este cam...singuratica.

-Nu pot sa cred ca inca mai lucrez la scoala asta blestemata!spune o profesoara,profesoara de chimie,accentuand ultimul cuvant.
-Nici eu nu credeam ca o sa mai stau aici dar nu am ce face!Asta este slujba mea.Aici m-am nascut si asta este tot ce stiu sa fac.raspunde profesoara de informatica.
Kimira,se intampla,sa auda conversatia lor.
-Mie una mi-e frica sa lucrez aici!Dupa tot ce s-a intamplat...
Profesoarele vorbesc despre misterioasele morti din ultimii ani.Unele au fost sinucideri,altele disparitii,altele morti inexplicabile dar cele mai multe au fost crime cu autor necunoscut.Totul a inceput acum opt ani.Prima victima a fost o educatoare ce a disparut misterios in timpul orelor si a fost gasita mai tarziu spanzurata de un copac aproape de parculetul de langa scoala.Apoi mai multi baieti adolescenti au fost gasiti taiati in bucatele intr-o sala de clasa.Urmatoarele cazuri au fost disparitii a mai multe fete.Urmatorul eveniment remarcabil a fost moartea directoruli scolii si a sotiei lui,care sunt,sau mai bine erau,parintii Kimirei.Kimira a fost distrusa de acel eveniment,totusi nu o arata.De atunci mortile s-au mai oprit pana anul trecut cand un profesor de matematica a disparut si o adolescenta a fost omorata de caini turbati chiar in fata scolii.Profesorii au ramas cu sechele dar elevii tratau problema mult mai indiferent.unii chiar se bucurau,deoarece profesorii si elevi ucisi erau foarte displacuti.Iar ucigasul nu a fost gasit inca.Cel putin,se presupune ca este acelasi.Elevii l-au numit Akutai* si au inventat ipoteze si ipoteze despre cum arata si cine este.Noul director crede cu tarie ca este un elev si este foarte hotarat sa afle care.

Kimira se joaca cu pisica ei preferata,Keba*.Alba,pufoasa si grasana cu doua pete(una neagra si una portocalie) pe ochiul stang este foarte prietenoasa.Insa pierde notiunea timpului si se trezeste ca intarzie la ora.Aleargand pe hol da peste cineva si cade pe jos.
-A-Um,I-Imi pare rau!Imi cer scuze-
Dar nu primeste nici-un raspuns,in schimb,cel din fata ei ii intinde mana si o ajuta sa se ridice.Acum ii poate vedea fata.Este un baiat cu par roscat carliontat si trasaturi destul de fine,putin feminine cu ochii rosiatici,inchisi ce nu exprima nici-o emotie inafara de o raceala bizara si o expresie sobra.Acesta nu zice nimic dar o ocoleste pe fata si continua sa mearga.
-Trebuie sa fi mai atenta.spune insfarsit,indepartanduse.
Kimira il priveste cum se indeparteaza.Acum observase cat de ciudate erau hainele lui.Era imbracat intr-o camasa alba,decorata,o vesta scurta,un papion si pantaloni negri si un palton neincheiat pe spate.Kimira observa un simbol,un trandafir prins,rasucit pe spatele paltonului.Insa cand silueta lui nu se mai vedea,fata s-a trezit din transa si a fugit spre clasa,inca intrebandu-se ce era cu acel baiat.

Se aud doua ciocanituri in usa.
-Intra,te rog.se aude vocea directorului nou ce sta la birou cu barbia pe mainile incrucisate,cu o privire serioasa.
In camera intra personajul intalnit putin mai devreme.Se aseaza,fara sa spuna un cuvant asa ca directorul,domnul Gabaldon incepe discutia.
-Ma bucur ca ai acceptat si ca ai venit pana aici.spune intr-un ton prietenos pe care il schimba incet intr-unul sever.Sper cu tarie ca ne vei putea ajuta.
Baiatul se uita la el apoi scoate o agenda digitala.
-Va rog,mr. Gabaldon,sa-mi dati toate detaliile.din accetul lui devine evident ca este englez.
Barbatul incepe sa povesteasca in detaliu in timp ce roscatul noteaza.

-Yokonda?Poti sa continui tu?intreaba profesoara de chimie,domnisoara Chōna.
-Amm,s-sigur.spune Kimira parca trezita din somn.
Chiar nu era cu gandul la lectie.Se gandea daca baiatul misterios pe care l-a intalnit avea legatura cu Akutai.
-Hm!Unde isi este mintea?!Vorbesc singura cumva?!Nu cred ca o sa te trec clasa!domnisoara Chōna nu este cea mai placuta profesoara,asta pot spune toti.
-Imi pare ra-
-Sa nu-ti para!O sa-ti para rau cand o sa pici.spune si isi intoarce privirea catre alt elev.Iar tu de ce nu scri?Ai terminat deja?Asa credeam si eu!
Chiar si fiind prima zi,s-a terminat destul de greu si la sfarsit Kimira era epuizata.Deoarece scoala este specializata pe pictura,este o zi speciala numai pentru desen si acuarela,deci orele din ziua respectiva se adauga in celelalte zile.Asta face sa fie trei zile cu sapte ore si doua cu opt.Pentru Kimira,scoala este o adevarata capcana a mortii.Se simte ca si eliberata din cusca cand ajunge acasa.
-Ane*~!Okaeri*!spune un baietel cu par castaniu-roscat,cu ochii verzi,asemeni ai Kimirei.
Kimira isi ridica privirea si afisaza un zambet larg.
-He,he,ce mai faci,piticule?Cum a fost ziua ta?spune Kimira lasandu-se in genunchi ca sa-l imbratiseze.
-Super!Totusi...cativa dintre prietenii mei s-au mutat la alte scoli...N-nu stiu de ce dar invatatoarea era foarte agitata.
-Oh..Am,dar Hishiru a ramas,nu-i asa?
Hishiru fiind cel mai bun prieten al lui,de la gradinita pana in,actualmente,clasa a treia.
-Nu.raspunde baiatul cu o privire trista.
Baietelul semana mult cu un catelus,o fata inocenta cu ochi mari si stralucitori cand zambeste si o privire pierduta cu ochi timizi cand e trist.
-Nu-ti face griji.Sunt sigura ca o sa te mai intalnesti cu el.
-Mm,crezi?
-Sigur!
Acesta nu mai spune nimic doar zambeste.Kimira isi lasa ghiozdanul pe hol apoi cei doi se asaza la masa.
-Mersi ca m-ai asteptat.
Baietelul da din cap in semn de "cu placere".Dupa masa fata il intreaba daca are nevoie de ajutor la teme dar acesta spune ca se descurca,asa ca fata intra in camera ei.Caldura camerei o relaxeaza iar aerul familiar atat de drag o lasa intr-o stare melancolca cateva clipe.Micuta camera era plina de desene,carti(majoritatea povesti politiste si povesti incredibile) si,ceea ce unii ar considera copilaresc si lipsit de sens,plusuri de toate felurile imprastiate pe rafturi,pe masa si in pat.Se arunca in pat si apuca iepurele de plus aproape de ea,imbratisandu-l strans.Se intoarce pe o parte cu capul iepurelui acoperindu-i gura si ramane asa pentru cateva minute,cu o privire stearsa,visatoare.


*Sanshain= "raza de soare"
*Akutai= "blestem"
*Keba= "puf"
*Ane= "sora mai mare"
*Okaeri= "Bine ai venit acasa"
*Chibi= "mic/mititel"